Lacrimi moarte sub o masca

Hai sa iti arat cum scriu cu lacrimi , hai sa iti arat un copil in plina splendoare distruganduse.

As vrea sa pot sa iti arat cat mai mult in adanc.

Un inger in durerea lui e un mar necopt putred lipsit de soare el moare
Sunt atatea valuri duse de ganduri purtate prin suflet trairi si gesturi redate la fiecare clipa a fiecarei trairi a pleoapelor ochilor ce au o stralucire.

Cum ar fi sa patrund in tine sa nu mai ies de frica ca voi fi distrusa in lumea asta pustie putreda pe alocuri plina de plicuri ale urii.

De ce nu poti trai in tine om mort ?

Te privesti cu o alta oglinda vezi masca urii tale si a cunostintei ca maine nu va fi la fel si te gandesti care este destinul tau.

Inlocuiesc cheia veche de la masca si uit ca o cheie ruginita in timp e o cheie ce deschide necunoscutul.

Vorbesc de un necunoscut care te trezeste in groaza si vrei sa iesi afara sa’ti dai seama ca tu chiar esti vinovata.

Patrunzi ca o fantasma intr’o alta viata ,respira greu in acea lume minunata si cade de pe o treapta si incearca sa aspire catre o viata iar prinsa in tine sti ca vine timpul ia o cutie arunca lucruri inutile.

Ma zbat in moarte pt ca acolo e viata .A cazut in plina ei splendoare pe fata si sa scurs in paharul de pe masa.

Ai inceput sa ma crezi ca viata mea e roz. Culori ce descriu un suflet, al tau suflet, al meu suflet e prins intr’o plasa a viselor o alta mireasma si cu lanturi de flori care se descriu pe fata.

Uita copila si omoarati timpul in lacrimi si stoarcel pe fata iar inocentei tale dai gustul dureri iar atunci vei fi cu adevarat ADORATA.