PUNCTUL ZERO..

Viitor… mintea are nevoie de trecut si de viitor pentru a putea exista!
In momentul prezent pot avea doar senzatie, simtire, traire… si chiar durere de este, sunt intr-un punct sublim in care mintea…moare!
E punctul zero! Pe care nu-l pot contabiliza, nu il pot cuprinde in vreun tipar mental… si totusi… este prezent in fiecare clipa!

Faptul ca balansez astfel intre trecut si viitor, trecand doar fugitiv prin punctul prezent sau uitandu-l cu desavarsire, ma afecteaza!
Imi ia din bucuria de a trai, imi ia starea de a fi viu si in contact cu ceea ce ma inconjoara.

Am fost crescuti si conditionati sa mergem intr-o directie materialista. De mici copii primim niste ochelari de cal care ne obtureaza posibilitatea de a trai starea de fericire pura… Fie suntem afectati de trecut si traim in umbra acestuia, fie privim cu nesat spre viitor pentru a obtine…implinirea!
Iar asta se transforma intr-un proces mecanic de oscilatie trecut-viitor, intrerupt rar de o scanteie de prezenta.
Nostalgia copilariei este nostalgia pentru bucuria continua, sau nostalgia de a conjuga exclusiv timpul prezent. Pentru ca atunci cand suntem copii nu avem notiunea de trecut si viitor!
Si religia foloseste nevoia de timp, promitand un viitor in care… ne vom bucura de prezent! ) Orbi, cautam paradis in viitor fara sa observam cata frumusete, bucurie si iubire putem primi si darui in jurul nostru!

Si iata cum, din dor de prezent, putem ajunge in Goa pentru a cumpara traire si simtire. Aromata si ieftina, opreste gandurile si “impietreste” clipa!
Sau putem practica sporturi extreme, care ne obliga sa traim intens toate senzatiile! Pericolul sculpteaza in axa temporara si dilata prezentul. Sunt oameni care traiesc periculos datorita dependentei de andrenalina. Ei au inteles ce inseamna “a fi viu”, dar nu au gasit alta solutie. Si dupa ce drogul si pericolul trec, revine starea “occidentala” de cautare, de neajuns, de zbucium…

Vorbesc despre aceste lucruri si privesc la trairile si suferinta din mine. Iar acest gest, de a fi in legatura cu mine, de a ma observa si accepta cu tot ceea ce sunt, readuce subtil starea de prezenta…

Extazul nu are nevoie de nimic din exterior.
Beatitudinea nu se atinge prin droguri, mancare, sex sau alcool.
Bucuria incepe inauntrul nostru.

Iti multumesc pentru ca esti aici si acum!

Postat in Uncategorized.