Cuvintele...

Cuvintele curg,

Creionul se plimbă nerăbdător pe hârtie.
Cuvintele curg
Haotic..
Ce simt? Numai inima ştie!
Ochii rătăcesc fără ţintă,
Imaginând o mână care alintă…
Liniştea nopţii braţe-mi întinde,
Las libertate gândului
Să colinde…
Creionul se plimbă nerăbdător pe hârtie,
Cuvintele curg,
Ca lava se preling
Si lacrimile pe obrazul
Sidefiu....
Creionul se plimba nerabdator pe hartie
Desenand chipul tau....

Adagio, iti multumesc ,ca mi-ai dedicat aceasta poezie....cat adevar ascunde.....frumos si dureros.....chipul creionat....da...exista, cuvintele curg, asemeni lacrimilor fierbinti...pe foaia imaculata , lumea este toata deasupra norului...alb si pufos........ Multumesc inca odata!!