Sarbatoria Revelionului inl ume

Pe cele 360 de meridiane ale globului, oamenii sarbatoresc cumpana dintre anul vechi si cel nou printr-un ceremonial cu specific local, care difera, de la tara la tara.
In Polonia, Anul Nou este cunoscut ca "Noaptea Sfantului Vasile" ("Sylvester"). Acest nume provine din legendele despre Papa Sylvester. Se spune ca acesta a intemnitat un dragon pe nume Leviathan, despre care se presupunea ca va putea scapa numai in prima zi a anului 1000, va manca tot Pamantul si toti oamenii si va incendia cerurile. In prima zi a anului, faptul ca lumea nu s-a sfarsit, a fost considerat un motiv de bucurie si de atunci se numeste Noaptea Sfantului Vasile.
Portughezii si spaniolii mananca 12 boabe de struguri dintr-un ciorchine cand bate ceasul ora 12, in noaptea dintre ani, pentru a asigura 12 luni fericite in noul an.
Nu veni cu mana goala
La scotieni, de Anul Nou ("Hogmanay"), oamenii ard crengute de ienupar, ca sa alunge germenii oricaror boli. Meniul scotian traditional pentru aceasta sarbatoare consta in prajituri din aluat fraged, faina de ovaz, branza, whisky si vin, si briose negre. Prima persoana care se trezeste dimineata obisnuieste sa duca "Het Pint", un gen de bere slaba, celor care inca mai dorm. Ei aprind focuri ca sa se descotoroseasca de vechiul an si, uneori, arunca in foc o figurina de paie reprezentand vechiul an. In noaptea de Anul Nou, scotienii formeaza o hora si canta impreuna traditionalul "Auld Lang Syne". Apoi, oamenii din gospodarie asteapta sa vada cine va fi prima persoana care le va trece pragul dupa miezul noptii, caci aceasta arata daca vor avea noroc sau ghinion in anul ce vine. Prima persoana ar trebui sa fie un barbat tanar, viguros, cu par de culoare inchisa. De asemenea, el nu trebuie sa vina cu mana goala, ci cu mici daruri simbolice ca paine, carbune, sare, acestea fiind simboluri ale vietii.
Fasolea neagra aduce noroc
Manifestarile de Anul Nou in tarile scandinave au loc in ianuarie si sunt legate de vechile festivitati de iarna ale vikingilor. Acestia obisnuiau sa invoce timpul si lumina pentru a incuraja intoarcerea soarelui.
In Elvetia, se sarbatoreste vechiul An Nou pe 13 ianuarie, dupa calendarul iulian. Oamenii ies pe strazi, costumati in spirite bune si rele.
SUA, se crede ca fasolea cu boabe negre aduce noroc. Americanii obisnuiesc sa priveasca campionatele de fotbal pe ecranele gigantice instalate in Time Square, la New York. La ora 12,00 noaptea, un mar gigantic aprins cu becuri electrice este coborat pe pamant. In acel moment, multimea incepe sa strige "La multi ani!".

Fie sa ti se scrie un an bun"!
Festivalul evreiesc de Anul Nou se numeste "Rosh Hashanah". Data acestuia variaza in fiecare an, conform calendarului evreiesc lunisolar. Astfel, pentru evrei, Anul Nou soseste in primele doua zile ale lunii a saptea. S-a fixat aceasta data pentru ca fermierii sa se poata deplasa la Ierusalim inainte de sezonul ploilor. Primele 10 zile ale acestei luni sunt cele mai sfinte. La sarbatoarea de Rosh Hashanah, toata lumea trebuie sa dea socoteala in fata lui Dumnezeu pentru comportarea in timpul anului ce se incheie. Totusi, toti evreii au la dispozitie 10 zile intre Anul Nou si Ziua Judecatii, "Yom Kipur", pentru a se cai de raul pe care l-au facut. La Yom Kipur, Dumnezeu scrie soarta viitoare a tuturor, in carte. De aceea, oamenii isi trimit felicitari cu mesajul traditional "Fie sa ti se scrie un an bun"!. Evreii schimba aceleasi urari in ajunul sarbatorii Rosh Hashanah, cand merg la sinagoga, inainte de a se intoarce la casele lor, pentru cina speciala de Anul Nou.
Istoria Zborului lui Medina
Musulmanii au un calendar aparte. Bazat pe ciclurile lunii, calendarul musulman este format tot din 12 luni, care insumeaza insa numai 354 zile, spre deosebire de calendarul gregorian sau evreiesc. De aceea, Anul Nou islamic "se muta" cu 11 zile inapoi in fiecare an. Islamistii celebreaza acest moment in liniste, fara nimic din atmosfera festiva a altor sarbatori de Anul Nou. Aparitia lunii noi este inregistrata in moschei si se spun rugaciuni speciale. Cea mai importanta parte a festivitatii Noului An este povestirea istoriei Zborului lui Medina.
Anul Nou thailandez ("Songkran") este marcat printr-un festival care dureaza trei zile, intre 13 si 15 aprilie, dupa calendarul gregorian.
In Tibet, Anul Nou ("Losar") se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie sau inceputul lui februarie, cand este luna noua. Ultimele doua zile ale vechiului an, denumite Gutor, sunt consacrate pregatirilor pentru noul an. Prima zi din Gutor este folosita pentru curatarea casei, in special a bucatariei, cea mai importanta incapere. De asemenea, hornul este curatat de funingine. A doua zi de Gutor se practica ceremonii religioase. De asemenea, in aceasta zi se fac cadouri in familie.
In Africa de Sud, de Anul Nou se trag clopotele bisericilor si se pot auzi chiar si focuri de arma. Pentru cei din provincia Cape, primele doua zile ale anului sunt petrecute intr-o atmosfera de carnaval se canta si se dansaeza pe strazi, in sunetul tobelor, toata lumea poarta costume viu colorate.